Povestea tragică a lui Vivien Leigh, un simbol al cinematografiei hollywoodiene
Vivien Leigh, o actriță de renume mondial, recunoscută pentru frumusețea și talentul său, a avut un sfârșit de viață marcat de suferință și singurătate. Născută în India și crescută în Regatul Unit, Leigh a captivat publicul internațional cu prestația sa remarcabilă în roluri iconice.
Ascensiunea unei stele
Cariera lui Leigh a luat avânt în 1939, când a interpretat-o pe Scarlett O’Hara în „Pe aripile vântului”, și a continuat cu rolul lui Blanche DuBois din „Un tramvai numit dorință” în 1951. Aceste roluri nu doar că i-au consolidat faima, dar au și etalat frumusețea ei captivantă, deși actrița aspira să fie recunoscută mai mult pentru abilitățile sale actoricești decât pentru aspectul său fizic.
Viața personală și luptele interioare
La vârsta de 19 ani, Vivien s-a căsătorit pentru prima oară cu un avocat, Herbert Leigh Holman, și împreună au avut un copil. Căsnicia nu a durat, iar Leigh a fost cucerită mai târziu de Laurence Olivier, alături de care a trăit o poveste de dragoste intensă, deși marcată de dificultăți, inclusiv disensiuni și întreruperi de sarcină care au împiedicat-o pe actriță să mai aibă alți copii.
Tratamentele dure ale epocii
În anii ’50, Vivien Leigh a început să sufere de probleme de sănătate mintală, diagnosticată cu tulburare bipolară. Recomandările medicale de atunci au dus-o într-un centru de specialitate unde a fost supusă unor tratamente drastice, cum ar fi consumul de ouă crude și terapia cu electroșocuri, metode considerate acceptabile în acele timpuri pentru astfel de afecțiuni.
Sfârșitul unei legende
În 1967, la doar 53 de ani, Vivien Leigh a murit singură și abandonată, suferind de tuberculoză avansată. Moartea sa a lăsat o lume întreagă în doliu, cu teatrele din Londra stingându-și luminile pentru un minut în ziua înmormântării sale, în semn de omagiu pentru pierderea unei mari actrițe.
