În adâncul durerii sale, un bărbat a făcut un gest profund de recunoștință față de medicul care i-a îngrijit soția în ultimele momente ale vieții. Tragedia s-a petrecut când Laura Levis, la doar 34 de ani, a fost răpusă de un atac de astm sever, lăsând în urmă un soț, Peter DeMarco, copleșit de durere și recunoștință față de cei care au avut grijă de ea.
Peter a simțit nevoia să împărtășească cu lumea un bilet emoționant, în care descrie cu detalii sfâșietoare cum personalul medical nu doar că a îngrijit-o pe Laura cu profesionalism, ci a fost alături de el în cele mai grele momente. Iată ce a scris bărbatul în mesajul său:
”(…) Știu că o înveleați de fiecare dată, pentru că fie era răcoare în cameră, fie pentru că vă doreați să doarmă mai bine, dar era clar că ea nu-și putea da seama. (…) Îmi aduc aminte cum ați avut grijă de mine.
Fără forța voastră, ce mă făceam? Stăteam cu capul meu pe mâna ei. Vă vedeam, pe la spate, cum intrați și vă făceați treaba fără să ne deranjați o secundă, ca și cum ați fi fost invizibili…
Cum să uit cum mă ajutați să stau cât mai aproape de ea, deși ne separau un infinit de cabluri? De câte ori nu m-ați întrebat dacă am nevoie de mâncare, de apă, de haine, de un duș?
Credeți că pot trece peste momentele când, în loc să plecați acasă, la copiii voștri, la soții voștri, rămâneați cu mine pentru a ne uita, împreună, pe albumul cu fotografiile Laurei, un om pe care nu-l cunoscuserăți?
Când am avut nevoie de email, pentru o urgență, mi-ați dau un calculator. A, sau atunci, în noaptea aia, când ați închis ochii și mi-ați dat voi să aduc, în camera aia mică, 50 de persoane, de la rude până la elevii ei?
Când mi-ați permis să punem muzică, să dansăm, să ne aducem aminte ce fel de om a fost? Da, ultima noastră noapte, împreună… Ar fi fost posibilă fără voi?”.
Prin aceste cuvinte, Peter DeMarco împărtășește nu doar profundul său sentiment de pierdere, dar și recunoștința imensă față de cei care au făcut ca ultimele momente ale soției sale să fie cât mai confortabile și pline de demnitate. Acest mesaj, păstrat într-un plic și lăsat în buzunarul doctorului, reverberează cu emoția unei iubiri neclintite și a unei recunoștințe care depășește cuvintele. Este un testament al bunătății și empatiei umane, chiar și în cele mai grele momente.
