Papa Francisc, primul lider al Bisericii Romano-Catolice originar din America Latină, s-a stins din viață la 88 de ani. Moartea sa a fost confirmată luni dimineață de Vatican, printr-o declarație oficială transmisă de cardinalul Kevin Farrell: „Dragi frați și surori, cu profundă tristețe trebuie să anunț decesul Sfântului Părinte Francisc”. Acesta a mai precizat că „La ora 7:35 în această dimineață, episcopul Romei, Francisc, s-a întors la casa Tatălui”.
Pontificatul său, întins pe 12 ani, a fost marcat de eforturi constante de reformare a instituției religioase, dar și de polemici generate de deciziile sale curajoase. Francisc a urcat în fruntea Bisericii în 2013, la vârsta de 76 de ani, sub numele său civil Jorge Mario Bergoglio, fiind primul papă provenit din Argentina și, totodată, de pe continentul american.
După alegerea sa, Francisc a acționat rapid în direcția restructurării interne a Vaticanului. A simplificat birocrația, a fost autorul a patru documente doctrinare importante, a întreprins 47 de călătorii internaționale în peste 65 de țări și a canonizat mai mult de 900 de sfinți.
A fost un susținător al deschiderii Bisericii către actualitate. A încurajat includerea și compasiunea, inclusiv față de comunitățile marginalizate. Printre deciziile sale remarcabile se numără permisiunea ca preoții să binecuvânteze cupluri de același sex – în funcție de contextul fiecărui caz – precum și numirea de femei în poziții de conducere în cadrul Vaticanului.
Papa Francisc a fost și inițiatorul a cinci sinoade majore, în care s-a discutat deschis despre subiecte precum rolul femeii în Biserică și reevaluarea poziției oficiale privind sexualitatea.
Pentru unii, Francisc a fost o voce indispensabilă. David Gibson, profesor universitar din SUA, a declarat: „Francisc a resetat aşteptările pentru ceea ce trebuie să fie un papă: un pastor care îi primeşte pe toţi şi nu judecă pe nimeni care este de bună credinţă”.
Totuși, pozițiile sale progresiste nu au fost universal bine primite. Anumiți cardinali și lideri religioși conservatori l-au acuzat că a slăbit învățăturile tradiționale ale Bisericii în chestiuni precum căsătoria între persoane de același sex, divorțul sau temele ecologice.
Mai mult, felul în care a gestionat problema abuzurilor comise de clerici a fost contestat. Deși a înființat prima comisie papală destinată acestei probleme, supraviețuitorii unor astfel de abuzuri au criticat lipsa de fermitate și au cerut politici clare de toleranță zero.
Ultima sa apariție publică a avut loc chiar duminică, când a rostit o binecuvântare de Paște din balconul Bazilicii Sfântul Petru. Mulțimile de credincioși adunate în Piața Vaticanului nu aveau să știe că aceea va fi ultima imagine a Papei Francisc în viață.
Moartea sa încheie un capitol important și complex în istoria Bisericii Catolice. Francisc rămâne o figură emblematică a unei epoci în care tradiția și schimbarea au coexistat în tensiune constantă.
