Descoperă tradițiile de început de an care aduc noroc și belșug până la Bobotează!
În perioada dintre 2 ianuarie și Bobotează, românii păstrează o serie de obiceiuri și tradiții străvechi, multe dintre ele fiind uitate de-a lungul timpului. Aceste ritualuri sunt încărcate de simbolism și au menirea de a aduce protecție, noroc și belșug pentru tot anul.
Umblatul cu crucea și lumânarea protectoare
Între 2 și 5 ianuarie, preoții vizitează casele credincioșilor cu o găleată cu apă sfințită și busuioc, un ritual cunoscut sub numele de umblatul cu Iordanul. După plecarea preotului, copiii din gospodărie înconjoară casa cu o lumânare aprinsă, despre care se spune că protejează familia de necazuri. Lumânarea trebuie păstrată pentru a fi reaprinsă în momentele de cumpănă.
Ajunul Bobotezei – noaptea când se deschid cerurile
Pe 5 ianuarie, în Ajunul Bobotezei, tradițiile spun că cerurile se deschid, iar copiii colindă cu „Chiraleisa”. În unele zone, aceștia poartă clopoței, tălăngi și busuioc, invocând belșugul și prosperitatea.
Boboteaza – sărbătoarea apelor și a norocului
Boboteaza, celebrată pe 6 ianuarie, este una dintre cele mai importante sărbători creștine. În această zi, se sfințesc toate apele, iar preotul aruncă o cruce într-un râu sau lac. Bărbații curajoși se aruncă în apă pentru a recupera crucea, iar cel care reușește primul primește binecuvântarea.
Superstiții pentru norocul fetelor
Fetele tinere, în special cele nemăritate, urmează un ritual special: merg la râu înainte de răsărit, își toarnă apă pe cap de nouă ori și descântă:
„Apa curgătoare/Fă-mă iubitoare/Tinerii să mă iubească/Bătrânii să mă cinstească.”
Se spune că acest obicei le aduce noroc în dragoste și chiar le ajută să își viseze ursitul în noaptea de Bobotează.
Purificarea și binecuvântarea gospodăriilor
După sfințirea apei, sătenii își iau agheasmă pentru a-și binecuvânta casa, animalele și pomii din livadă. În Bucovina, focurile de Bobotează, cunoscute ca „Ardeasca,” purifică aerul și simbolizează fertilitatea.
Tradiții de final
Boboteaza se întinde pe trei zile, perioadă în care vecinii, rudele și prietenii obișnuiesc să se colinde reciproc. Tinerii, mascați în babe și moșnegi, colindă casele cu fete de măritat, continuând obiceiuri străvechi legate de fertilitate și belșug.
