Lunea Duhului Sfânt – ziua cu dublă încărcătură religioasă
Pe 9 iunie 2025, credincioșii ortodocși prăznuiesc Lunea Duhului Sfânt, ziua imediat următoare Pogorârii Sfântului Duh. Această sărbătoare este parte din ciclul pascal și este menționată în Penticostar, dar și în Sinaxarul Utreniei din Lunea Cincizecimii.
Deși conform canoanelor liturgice această zi este dedicată cinstirii Duhului Sfânt, în multe calendare bisericești românești ea apare ca fiind închinată și Sfintei Treimi. Această suprapunere conferă o semnificație profundă, marcând totodată sfârșitul perioadei pascale.
Obiceiuri și credințe legate de Lunea Duhului Sfânt
În credința populară românească, Lunea Duhului Sfânt este o zi de mare încărcătură spirituală, ce trebuie trăită în pace și bună înțelegere. Se spune că cei care se ceartă în această zi vor atrage necazuri asupra lor, motiv pentru care este recomandat să fie evitate conflictele.
Mai mult decât atât, tradiția avertizează asupra rostirii de blesteme sau vorbe grele, deoarece acestea pot avea un impact neașteptat:
„blestemele prind, dar se pot întoarce asupra rostitorului.”
Ce trebuie evitat în această zi
Este o zi în care nu se lucrează, indiferent că este vorba despre munca în gospodărie sau cea câmpenească. Sunt interzise activități precum:
-
cusutul
-
tunsul
-
spălatul hainelor
-
săpatul
-
curățenia generală
De asemenea, se evită mersul la vie, în pădure sau în locuri izolate. În credința populară, spiritele rele sau „ielele” ar fi încă prezente, iar prezența oamenilor în astfel de locuri ar putea fi periculoasă.
Un alt avertisment vine cu privire la apele curgătoare. Se spune că nu este bine să te speli sau să faci baie în astfel de ape în această zi, deoarece:
„rusaliile” – ființele mistice ale apelor – încă își celebrează prezența.
Ramurile sfințite – protecție și vindecare
Una dintre cele mai importante tradiții ale zilei este legată de ramurile de tei, plop, stejar sau nuc. Acestea sunt duse la biserică pentru a fi binecuvântate, apoi sunt așezate la icoane, la ferestre sau la ușa casei.
Se crede că aceste ramuri oferă protecție împotriva fenomenelor meteo extreme și a duhurilor necurate:
„Se spune că teiul protejează gospodăria de furtuni cu grindină și de prezența zânelor răuvoitoare.”
Pe lângă tei, sunt adunate și ramuri de soc sau de mur. Acestea sunt folosite ca leacuri naturiste pentru diverse boli, întrucât în această perioadă, plantele medicinale își păstrează calitățile curative la cote maxime:
„Tradiția populară afirmă că doar până la Sânziene plantele își păstrează puterea tămăduitoare.”
Lunea Duhului Sfânt nu este doar o zi de rugăciune, ci și una de respect pentru valorile spirituale și pentru ritmurile naturii. Prin păstrarea acestor tradiții, credincioșii își arată recunoștința față de darul Duhului Sfânt și își pregătesc sufletul pentru liniște și echilibru.
