Sute de mii de ”decreței” se vor pensiona în 2025-2026 fără penalizare. Ce urmează pentru sistemul de pensii?
Sistemul de pensii din România urmează să fie pus la încercare în 2025 și 2026, când un număr considerabil de oameni vor ieși la pensie fără penalizări. Este vorba despre „decreței”, termenul folosit pentru acei români născuți în perioada în care regimul lui Nicolae Ceaușescu a interzis avorturile, prin Decretul 770 din 1966. Această măsură a dus la o explozie demografică în România, cu milioane de copii născuți în anii următori. Până în 2030, acest fenomen va continua, iar sistemul de pensii va trebui să facă față unui număr record de pensionari.
Sute de mii de ”decreței” vor ajunge la vârsta pensionării în această perioadă, ceea ce ridică o întrebare importantă: cum va reuși sistemul de pensii, deja sub presiune, să suporte un aflux atât de mare de pensionari? Se estimează că aproape două milioane de persoane vor ieși la pensie, un scenariu care ar putea pune în dificultate capacitatea statului de a asigura pensiile pentru toți beneficiarii.
Cine sunt „decrețeii”?
Termenul „decreței” este un cuvânt cu o conotație istorică specifică. „Decrețel” este definit ca un copil născut după Decretul 770/1966, care obliga fiecare familie să aibă cel puțin patru copii. Din acest motiv, începând cu 1967, rata natalității a crescut semnificativ, ajungând la 3,7 copii per femeie, comparativ cu 1,9 înainte de decret. Aproximativ două milioane de oameni s-au născut în urma acestei interdicții a avortului.
Deși pentru statul român acest val de nașteri a fost considerat benefic la momentul respectiv, astăzi, consecințele acestui fenomen sunt complicate. Sistemul de pensii, deja fragil, va trebui să facă față unui număr semnificativ de pensionari în plus. În prezent, recalcularea pensiilor a mărit deja considerabil veniturile a peste trei milioane de pensionari, ridicând întrebarea critică: va mai fi suficient buget pentru a susține noile generații de pensionari?
Experții sunt sceptici, considerând că sistemul actual va deveni nesustenabil. România se îndreaptă astfel spre o posibilă criză a pensiilor, tinerii fiind sfătuiți să-și planifice economiile pentru viitor, deoarece este posibil ca fondurile pentru pensii să nu mai fie suficiente pe termen lung. Numărul mare de pensionari, comparativ cu numărul mic de angajați, creează un dezechilibru financiar major.
Provocările pentru viitorul sistemului de pensii
Statistica oferită de Adevărul arată că, în 1967, s-au născut 526.000 de copii, dublu față de anul anterior. Acest val de nașteri va genera, începând cu 2025, un aflux mare de pensionări anticipate fără penalizare, cu condiția să fi avut un stagiu de cotizare de cel puțin 40 de ani. Cei care au muncit de la o vârstă fragedă, fiind forțați să intre devreme în câmpul muncii de regimul comunist, vor fi eligibili pentru această formă de pensionare.
Acest val include aproximativ 212.000 de femei născute în 1967, care vor beneficia de o pensionare fără penalizare datorită stagiului de cotizare îndeplinit. Noua lege a pensiilor permite ieșirea anticipată la pensie, cu o vechime de cel puțin 40 de ani de muncă, indiferent de vârstă. Astfel, o persoană care a început să lucreze de la 18 ani poate ieși la pensie la 58 de ani, fără penalizări.
Femeile beneficiază și de o reducere suplimentară a vârstei de pensionare, de șase luni pentru fiecare copil născut, cu o reducere maximă de până la trei ani și șase luni. Pentru a ajuta oamenii să își calculeze vârsta de pensionare conform noii legi, Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) a pus la dispoziție un calculator online, accesibil oricui dorește să afle când poate ieși la pensie.
Soluții și perspective pentru viitor
Cu un număr atât de mare de pensionari, statul român se confruntă cu o problemă majoră: cine va susține aceste pensii în viitor? Scăderea natalității în ultimele decenii și emigrarea masivă a forței de muncă creează un deficit în ceea ce privește numărul de contribuabili activi care să susțină sistemul public de pensii.
Experții avertizează că, fără măsuri urgente, România riscă să se confrunte cu o criză financiară gravă în acest domeniu. Printre soluțiile propuse se numără stimularea economisirii private, reforma sistemului de pensii și îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru a preveni emigrarea.
În concluzie, pensionarea „decrețeilor” reprezintă o provocare uriașă pentru viitorul sistemului de pensii din România. Pe lângă reformele necesare, este imperativ să se găsească soluții sustenabile pentru a asigura viitorul financiar al tuturor cetățenilor care urmează să iasă la pensie.
