Cum se pregătesc românii pentru Bobotează și ce semnificații ascund obiceiurile din 5 ianuarie
Ajunul Bobotezei, pe 5 ianuarie, este o zi plină de tradiții și semnificații spirituale. În calendarul ortodox, această zi este marcată de post, rugăciune și obiceiuri vechi care îi conectează pe credincioși cu valorile străvechi și credința.
Postul negru – o tradiție a curățirii sufletești
Ziua de Ajunul Bobotezei este cunoscută pentru postul negru, o practică străveche ce datează din secolele IV-VI. Creștinii se abțin de la mâncare și băutură pentru a se pregăti sufletește și trupește să primească Agheasma Mare, sfințită în cadrul slujbei speciale. Canoanele Bisericii subliniază importanța acestei zile de ajunare totală, menită să purifice și să apropie credincioșii de divinitate.
Dacă Ajunul Bobotezei cade într-o zi de sâmbătă sau duminică, postul negru nu se mai ține, conform Tipicului Sfântului Sava.
Obiceiuri de Ajun: Busuioc sub pernă și colindatul cu Chiraleisa
Una dintre cele mai cunoscute tradiții este legată de fetele necăsătorite, care pun o rămurică de busuioc sfințit sub pernă pentru a-și visa ursitul. În unele zone, acestea frământă o turtă din făină, sare și apă, pe care o mănâncă înainte de culcare pentru a-și afla alesul.
Obiceiul colindatului cu „Chiraleisa” este specific multor sate din Moldova. Grupuri de copii strigă „Chiraleisa! Chiraleisa! Chiraleisa!” și sunt răsplătiți cu mere, nuci și prăjituri. În Bucovina, preotul este însoțit de gospodari cu lumânări aprinse care binecuvântează casele vecinilor.
Masa de Ajun – o tradiție solemnă
Masa de Ajun este pregătită cu atenție, fiind similară cu cea din Ajunul Crăciunului. Se pun 12 feluri de mâncare de post, precum colivă, plăcinte cu mac, vărzare sau pește prăjit. Masa este sfințită de preot, iar o parte din bucate sunt oferite animalelor pentru a le proteja de boli.
Semnificația spirituală a Agheasmei Mari
Slujba Agheasmei Mari este unul dintre cele mai importante momente ale zilei. Apa sfințită prin invocarea Sfântului Duh devine simbol al purificării și binecuvântării. Ritualul include scufundarea crucii și a busuiocului în vasele cu apă, însoțită de cântarea troparului. În cadrul slujbei de sfințire a apei se citesc trei paremii, toate din prorocia lui Isaia (cap. XXV, 1-10; LV, 1-13 și XII, 3-6), apoi Apostolul (din I Cor. X, 1-4) și Evanghelia (de la Mc. I, 9-12), în care se prezinta în rezumat Botezul Domnului. După ectenia mare se rostește rugăciunea de sfințire a apei, compusă de Sfântul Sofronie al Ierusalimului, adresată Sfintei Treimi: („Treime mai presus de fire…”). Preotul slujitor Îl invocă de trei ori pe Sfântul Duh pentru sfințirea apei („Tu Însuți, dar, Iubitorului de oameni Împărate, vino și acum prin pogorârea Sfântului Tău Duh și sfințește apa aceasta”) și binecuvântează de fiecare dată apa cu mâna, afundându-o cruciș în vasele cu apă. Apoi rostește o nouă formulă de invocare a Sfântului Duh („Însuți și acum, Stăpâne, sfințește apa aceasta, cu Duhul Tău cel Sfânt”), pe care preotul o rostește tot de trei ori, binecuvântând de fiecare dată apa, cu măna cruciș. La finalul slujbei, preotul slujitor afundă de trei ori crucea și busuiocul în apă cântând troparul Praznicului. „În Iordan botezându-Te Tu Doamne …”, se mai arată pe crestinortodox.ro. Ce sfinți sunt pomeniți în ajunul Bobotezei 2025 Sfânta Sinclitichia; Sfântul Cuvios Grigorie din Acrita; Sfântul Cuvios Fostirie; Sfântul Mucenic Sais; Sfântul Mucenic Teoid; Sfânta Cuvioasă Domnina; Sfânta Cuvioasă Tatiana; Sfântul Cuvios Mucenic Romano din Carpensia.
