Tradiții de 1 Mai: ce să faci pentru belșug și bunăstare

Tradiții de 1 Mai: ce să faci pentru belșug și bunăstare

Tradițiile de 1 Mai: obiceiuri vechi pentru belșug și protecție

În cultura populară românească, ziua de 1 Mai are o însemnătate aparte, fiind legată de vechea sărbătoare a Armindenului, un simbol al renașterii naturii și al protecției asupra recoltelor și animalelor. Această zi marchează începutul verii și este cunoscută în popor și sub alte denumiri, precum „Ziua Pelinului” sau „Ziua Bețivilor”, în funcție de regiune și de obiceiurile specifice.

Armindenul – începutul simbolic al verii

Pentru românii de la sate, Armindenul este un moment important, celebrat pentru fertilitatea pământului, sănătatea vitelor și a oamenilor, dar și pentru un vin bun. Obiceiurile presupun petreceri la iarbă verde, mese cu carne de miel, brânză proaspătă și vin roșu în care se pune pelin, despre care se spune că „înnoiește sângele”.

În tradiția populară, ziua de 1 Mai este marcată prin respectarea unor practici menite să aducă bunăstare și protecție. „În dimineaţa zile de 1 Mai, oamenii trebuie să se spele cu rouă pe faţă pentru că aceasta simbolizează belşugul, bogăţia şi sănătatea.” Acest gest simplu, repetat în primele trei zile ale lunii mai, este considerat un ritual cu rol purificator.

Porți împodobite și copaci plantați în fața caselor

La sate, fiecare gospodărie se pregătește de Armindeni prin decorarea porților cu ramuri verzi, care simbolizează norocul și sporul în casă. În anumite zone din Transilvania și Banat, se înfige un copac în fața caselor unde locuiesc fete de măritat. Acest copac, cu crengile retezate, rămâne înfipt acolo până la următoarea recoltă, iar din trunchiul său se face un foc pentru coacerea pâinii din grâul nou.

„Atât copacul, cât şi crengile se numesc Arminden.” Obiceiul este păstrat cu strictețe în multe comunități rurale și are semnificații multiple, de la protejarea culturilor până la sprijinirea uniunilor familiale.

Petreceri și simboluri magice

În Moldova și Muntenia, ziua este prilej de petrecere la iarbă verde, unde se aduc lăutari, se rostogolesc prin iarbă și se fac urări de bine. „La întoarcerea acasă se aduce pelin şi liliac.” Pelinul este o plantă considerată magică, purtată la pălărie, la brâu sau pusă la icoană și la fereastră, pentru a ține departe spiritele rele. Dacă este cules în această zi, se spune că „este tamaduitor de boli şi se pastrează ca plantă de leac de-a lungul intregului an.”

Credințe despre vreme și superstiții legate de animale

Tradițiile mai includ și interpretarea vremii: dacă plouă de Armindeni, se crede că va continua să plouă timp de 40 de zile. Sărbătoarea are și legături cu animalele – de exemplu, „în această zi nu se pune mâna pe coarnele boilor şi nu se înjugă”, ca aceștia să nu pățească nimic rău.

Tot de 1 Mai, în unele sate din Moldova are loc „băutul Mărțișorului”, un obicei legat de încheierea perioadei în care femeile purtau mărțișorul. Această petrecere câmpenească simbolizează reînnoirea și bucuria de primăvară.

More Similar Posts

Most Viewed Posts