Crăciunul, o sărbătoare profund înrădăcinată în cultura românească, începe cu pregătirile speciale din Ajun. Această zi este marcată prin obiceiuri transmise din generație în generație, cu o prezență mai puternică în mediul rural. Ajunul Crăciunului este o zi de pregătire intensă, cu un accent deosebit pe coacerea covrigilor și colacilor, simboluri ale bunăvoinței și ospitalității. Acești covrigi și colaci sunt oferiți colindătorilor, iar prepararea lor poartă o semnificație spirituală profundă.
În plus, gospodinele pregătesc turtele, cunoscute și sub numele de „scutecele Domnului”, care simbolizează nașterea Mântuitorului. Aceste turte sunt împodobite cu apă călduță, zahăr și nuci sau semințe de cânepă. În seara de Ajun, masa este aranjată cu o sticlă de vin roșu, turte, bob, prune fierte și colaci, fiecare cu o semnificație proprie.
Un aspect esențial al Ajunului este postul. Este tradițional ca nimeni să nu guste din mâncărurile de post până când preotul nu binecuvântează masa. Sfințirea mesei de Ajun este un moment important, simbolizând așteptarea Nașterii Domnului și începutul sărbătorii propriu-zise.
Postul Crăciunului, care durează aproximativ șase săptămâni, se încheie pe 25 decembrie. Ziua de Crăciun este sărbătorită cu bucate tradiționale bogate, însemnând sfârșitul perioadei de abstinență. Un alt obicei important este tăierea porcului pe 20 decembrie, pregătind carnea pentru sărbătoare.
Împodobirea bradului de Crăciun, un obicei împrumutat, dar profund încorporat în tradițiile românești, este un moment de bucurie, în special pentru copii. Se spune că acest obicei a avut originea în Germania și simbolizează triumful creștinismului asupra păgânismului.
În Oltenia, un obicei specific de Ajun implică aprinderea focului în sobă și rostirea unei urări de prosperitate și sănătate, în timp ce în Muntenia, Oltenia și Banat, gospodinele pregătesc un aluat special pentru protecția animalelor.
Colindatul, un aspect central al sărbătorii, începe în dimineața de Ajun. Copiii și tinerii merg din casă în casă, anunțând Nașterea Domnului și primind în schimb daruri simbolice.
Există și superstiții asociate cu Ajunul Crăciunului. De exemplu, se crede că nu trebuie să dai cu mătura pentru a nu alunga norocul și că starea unui măr tăiat poate prezice sănătatea pentru anul viitor.
Ajunul Crăciunului în România este, prin urmare, o zi plină de semnificații și tradiții, care unește comunitățile și familii, pregătindu-le pentru bucuria și spiritualitatea Crăciunului.
