În inima României, în opt sate din comuna Perișani, județul Vâlcea, viețile a peste douăzeci de gospodării sunt pe cale să se schimbe radical. Proiectul ambițios al autostrăzii Pitești-Sibiu necesită sacrificii mari din partea acestor locuitori, care sunt puși în situația de a-și lăsa în urmă casele și terenurile agricole. Însă, ceea ce ar trebui să fie un proces echitabil de compensare se transformă într-o luptă pentru dreptate.
Unul dintre cei afectați este Ioan Mohanu, un bărbat de 80 de ani care se vede nevoit să renunțe la casa și terenurile sale pentru suma de 24.000 de euro. Întrebarea „Ce pot să fac la 80 de ani?” reflectă disperarea și incertitudinea cu care se confruntă în fața unui nou început la o vârstă înaintată.
Problema majoră identificată de proprietari este metoda de calcul a compensațiilor, care pare să fie fundamentată pe evaluări financiare minimaliste, adesea sub valoarea reală de piață. De exemplu, Floarea Voinea a primit o ofertă de 42.500 de lei pentru casa sa, o sumă net inferioară valorii pieței imobiliare din zonă.
Mai mult decât atât, compensațiile pentru terenuri agricole nu depășesc, în unele cazuri, nici măcar un leu pe metru pătrat. Această situație este ilustrată de familia Tinca din Sălătrucu, Argeș, care ar urma să primească doar 4.400 de euro pentru două hectare de teren, în timp ce proprietăți similare în proximitate se vând la prețuri considerabil mai mari.
Constantin Glăvan, un alt proprietar afectat, își exprimă indignarea față de un proiect care nu numai că îi subevaluează proprietatea, dar și îi divide terenul, afectându-i grav modul de viață.
Reprezentanții Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) recunosc dificultățile în stabilirea unor compensații echitabile, aducând în discuție practicile anterioare de subevaluare a proprietăților. Această realitate complică și mai mult stabilirea unei baze juste pentru compensații, lăsând mulți proprietari într-o situație precară.
În fața acestei nedreptăți, mulți dintre proprietarii afectați se îndreaptă către instanțe, în căutarea unei evaluări corecte a proprietăților lor. Lupta lor subliniază nu doar impactul personal profund al proiectelor de infrastructură, ci și nevoia de transparență și echitate în procesul de compensare.
